































































































































Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zlatna
Zlatna “Poarta de intrare în Țara de piatră”,este orașul a cărui prima atestare documentară,sub denumirea de Ampellum,datează din anul 158 d.Hr.,de pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever orașul Ampellum a fost ridicat la rangul de municipium și a devenit cel mai important centru urbanistic din Munții Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. În documentele evului mediul în 1201, sub denumirea de „Ţara Abrudului şi Zlatnei”, zonă care în secolul al XIII-lea este donată de regii Ungariei capitulului bisericii romano-catolice din Alba Iulia.
În 1357 aşezarea avea rangul de „târg”, în care minerii obţin o serie de privilegii din partea regilor, confirmate între anii 1317-1557. Populaţia, în majoritate românească, în 1365 avea jude pe cneazul Nicolaie, fiul lui Cîndea. Locuitorii încearcă să scape de sub dominaţia capitulului din Alba-Iulia prin mişcări populare ca cele din 1424 şi 1428. Zlatna nu reuşeşte însă să devină oraş liber şi plăteşte un impozit de 60 florini aur şi urbură din metale nobile.
Potențialul turistic al localitații Zlatna este extrem de bogat și diversificat pe o suprafață relativ restrânsă fiind concentrate numeroase obiective turistice naturale și antropice.Spectaculozitatea peisajului este amplificată de alternanța dealurilor împădurite sau pleșuve cu izbucnirile stâncoase unde acțiunea apei asupra rocii a dus de-a lungul milioanelor de ani, la formarea numeroaselor forme și fenomene carstice chei și defilee, peșteri, caracteristică unică a Văii Ampoiului.
Localitatea multiseculară, cu anticul său nume de Ampellum sau Auraria Minor cum apare des în epoca romană,este așezată în partea vestică a județului Alba, între Munții Trascău și Metaliferi.
Căi de acces în orașul Zlatna
-dinspre Alba Iulia pe DN74 care face legătura cu orașele Abrud și Cîmpeni
- dinspre localitațile limitrofe: Nădăștia, Almașu Mare, Brădet, Glod și Cib accesul se face pe DJ 705.Z
Cazare și agrement
Resurse naturale
Tradiții
Resurse antropice
Trasee Turistice